Deputații au decis: Angajatorul poate reduce până la 50% timpul de muncă al salariaților în perioada stării de alertă

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, 17 noiembrie, cu amendamente, OUG 132/2020 care prevede posibilitatea acordată angajatorului de a reduce timpul de muncă al salariaţilor, cu maxim 50% din durata în contextul situaţiei epidemiologice.

Proiectul a fost adoptat cu unanimitate de voturi și a suferit modificări. Astfel, angajatorul poate reduce perioada de muncă după o consultare cu sindicatul sau reprezentantul salariațiilor.

Angajatorii pot reduce timpul de muncă al salariaţilor cu cel mult 50% din durata zilnică

În perioada stării de urgenţă/alertă/asediu, precum şi pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă/alertă/asediu, „angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă al salariaţilor cu cel mult 50% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă, cu informarea şi consultarea sindicatului, a reprezentanţilor salariaţilor sau a salariaţilor, după caz, anterior comunicării deciziei salariatului”, se arată în proiectul legislativ.

„Reducerea timpului de muncă în condiţiile prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puţin 5 zile lucrătoare, lunar, angajatorul având obligaţia de stabilire a programului de muncă pentru întreaga lună. Reducerea timpului de muncă se aplică şi în cazul programului de muncă în ture, precum şi în cazul programului de muncă inegal. Decizia angajatorului privind reducerea timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile şi drepturile salariale aferente se comunică salariatului cu cel puţin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii”, se arată în proiect.

Ce indemnizație vor primi salariații afectați de măsura reducerii programului cu 50%

Totodată, pe durata reducerii timpului de muncă salariaţii afectaţi de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut lunar prevăzut în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut lunar aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat.

Proiectul de aprobare a ordonanței 132/2020 a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. Proeictul merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Expert în resurse umane: Angajatorii nu țin cont de faptul că  munca efectivă la un program de 8 ore trebuie să se încadreze într-un interval de șase ore și jumătate, maxim

Doru Dima, expert în resurse umane, consultant în carieră, a explicat, la GÂNDUL LIVE, că  telemunca nu este nici pe departe o noutate în țări dezvoltate, precum SUA, unde se regăseste de peste 10 ani, sub denumirea de „gig economy”.

„Acest tip de muncă acasă te duce într-o zonă de stres foarte mare – și apropo de violențele care s-au întâmplat în ultimele zile – pot să spun că stresul ăsta ne duce în zona respectivă, iar sezonul rece care a venit acum nu face decât să ne sprijine, cu ghilimelele de rigoare, și ceea ce înseamnă creșterea nivelului de stres, pentru că avem tot felul de probleme, primit tot felul de sarcini de la muncă pe care să le facem în timp limitat”, a explicat expertul în resurse umane, la GÂNDUL LIVE.

Telemunca, sursă de stres pentru angajați

Potrivit lui Doru Dima, angajatorii sunt foarte mulțumiți să lucreze cu oamenii aflați acasă, pentru că sunt mult mai eficienți din perspectiva angajatorului, care ii transmite sarcini, în timp ce angajatul, pentru a justifica lucrul de acasă, simte obligația să îndeplinească sarcinile în timp mai scurt, stă peste programul stabilit, nu își mai alocă timp pentru masă, în mod civilizat, sau alte activități pe care le făceau la locul de muncă.

„Ei nu țin cont de un lucru foarte important: și când lucrăm de acasă, munca noastră efectivă trebuie să se încadreze într-un interval de șase ore și jumătate, maxim, pentru că mai avem o jumătate de oră – 40 de minute să mâncăm, alte câteva minute pentru alte activități pe care ni le alocăm nouă pentru alte activități, cum ar fi telefoane, să ne ducem la toaletă, tot felul de alte activități care ar trebui în mod normal să se întâmple într-un interval de timp care să nu ne ducă către o zonă de frustrare a faptului că suntem mult prea încărcați”, a explicat Dima.